Pentru a îmbunătății experiența dumneavoastră ca utilizator al site-ului și pentru a vă furniza cele mai bune servicii Nephrocare utilizează pe website-ul său cookies. Prin continuarea activității pe acest site, ne dați consimțământul de a utiliza cookies. Pentru detalii accesați Politica de confidențialitate.

Ştiri

Ziua Mondială a Rinichiului

Se estimează că 850 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de boală de rinichi din diverse cauze. Boala Cronică de Rinichi este responsabilă pentru cel puțin 2,4 milioane de decese anuale; este a 12-a cauza de mortalitate în lume - conform estimărilor Global Burden Disease 2017 și cea de-a 6 cauză de deces care înregistrează o creștere foarte rapidă. Diabetul, obezitatea și hipertensiunea arterială se află printre factorii care contribuie la apariția acestei afecțiuni silențioase.

Diagnosticarea precoce a Bolii Cronice de Rinichi

Boala Cronică de Rinichi se caracterizează prin pierderea progresiva a funcției rinichiului de-a lungul unei perioade de luni sau ani de zile. Este posibil însă, să prevenim sau să încetinim progresia Bolii Cronice de Rinichi printr-un diagnostic precoce.

Care sunt simptomele Bolii Cronice de Rinichi?

De obicei în stadiile timpurii nu există simptome și de aceea Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă controale medicale periodice de evaluare a funcției renale și un stil de viață sănătos care să prevină apariția diabetului, hipertensiunii, obezității și a altor factori de risc.  

Cum măsurăm funcția renală?

Se poate măsura creatinina serică - aceasta estimează cât sânge este filtrat de rinichi, precum și albuminuria dintr-o probă de urină, a cărei prezență indică un risc de Boală Cronică de Rinichi.

Vă recomandăm să apelați la medicul Nefrolog care vă poate stabili diagnosticul de Boală Cronică de Rinichi, mai ales dacă suferiți de hipertensiune și/sau diabet sau aveți cazuri de Boală Cronică de Rinichi in familie.

Dietele hiperproteice și Boala Renală

Oameni sunt expusi multor informații despre dietă și fitness pe de o parte, și pe de altă parte, despre obezitate și boli conexe cum ar fi hipertensiunea, boala cardiovasculară și diabet a căror incidență este în continuă creștere.

  • Dietele cu scădere rapidă în greutate sunt bazate pe aport proteic crescut și o cantitate limitată de carbohidrați (glucide). Deși acestea produc o scădere în greutate rezultatele nu sunt stabile, adică puteți lua în greutate după oprirea dietei. Sunt studii care sugerează că aportul crescut de proteine poate conduce la efecte adverse de lungă durată, afectându-vă rinichii.
  • Medicii și cercetătorii confirmă faptul că pacienții cu Boală Cronică de Rinichi trebuie să evite dietele hiperproteice.
  • Metabolizarea proteinelor din alimentele ingerate produce reziduuri pe care rinichii sănătoși le pot elimina. Dacă rinichii nu sunt sănătoși, atunci această funcție este redusă și reziduurile se pot acumula având ca simptomatologie greată, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare și alterarea gustului.
  • De asemenea rețineți că bolile de rinichi sunt adesea asimptomatice în fazele timpurii.
  • Puteți suferi de o formă de boală de rinichi fără să știți, accelerând evoluția bolii printr-o dietă dezechilibrată. Într-adevăr persoanele cu risc crescut de boală renală sau cele care au un singur rinichi trebuie să evite dieta cu conținut proteic crescut. Pacienții cu boală renală severă trebuie să respecte o dietă hipoproteică.

Dacă doriți să slăbiți, vă sfătuim să consultați un dietetician. Totuși, dacă optați pentru o dietă hiperproteică, fiți siguri că v-ați verificat funcția renală. Aceasta poate fi facută prin măsurarea creatininei sanguine și analiza unei probe de urină pentru a verifica dacă există proteine în urină. Creșterea nivelului de creatinină din sânge și/sau prezența proteinelor în urină indică o afectare a funcției renale.

Rețineți că, pentru o greutate optimă și stabilă este imperios necesar să adoptați o dietă echlibrată și să faceți regulat exerciții fizice (chiar mersul pe jos).   

Sodiul, Hipertensiunea arterială și Boala de Rinichi

Sodiul este un mineral prezent în mod natural în alimente și în sarea de bucătărie.

  • Excesul de sodiu în alimentație poate conduce la hipertensiune arterială și la probleme serioase de sănătate consecutive acesteia.
  • Aportul de sodiu recomandat unei persoane sănătoase nu trebuie să depășească 2000 mg (echivalentul a 5000 mg de sare de masă, respectiv mult mai puțin decât o linguriță rasă). 
  • Dacă aveți factori de risc pentru hipertensiune arterială, boală cardiacă sau orice boală renală, ar trebui să monitorizați atent și să reduceți consumul de sodiu.

Conform OMS aproximativ 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual prin reducerea consumului de sare la nivelul recomandat.

  • Pentru controlul hipertensiunii arteriale trebuie să adoptați un stil de viață sănătos: o dietă echilibrată, activitate fizică regulată și reducerea consumului zilnic de sare.
  • Puteți începe dieta hiposodată prin a nu adăuga sare în timpul preparării alimentelor și în timpul mesei. Apoi, după ce vă simțiți confortabil în acest stadiu, puteți începe să reduceți/excludeți anumite alimente procesate (semipreparate, mezeluri, brânzeturi, gustări sărate, sosuri sărate) și să alegeți variante cu sodiu mai redus pentru produse cum ar fi pâinea și cerealele.
  • Vă e teamă că mâncarea cu conținut redus de sare nu are gust?  S-ar putea să aveți această impresie la început, dar nu vă îngrijorați! Papilele gustative se vor adapta rapid și în câteva săptămâni veți savura și mâncarea cu conținut redus de sare. Mâncarea pe care obișnuiați să o consumați vi se va părea mult prea sarată!

Dacă vi se pare dificil, atunci puteți apela la un medic sau un nutriționist care să vă îndrume și să vă personalizeze dieta.

Rețineți că există o cheie a succesului: modificați obiceiurile alimentare gradual și continuu.

Nu încercați schimbări majore.

Cu cât începeți mai repede, cu atât mai bine pentru dumneavoastră!