Boala cardiovasculară

Boala cardiovasculară şi dializa: Ce trebuie să ştiţi ca să rămâneţi sănătos

Aşa cum probabil ştiţi deja, un număr crescut de pacienţi dializaţi sunt afectaţi de diverse boli ale sistemului cardiovascular. Vestea bună: cu o îngrijire corespunzătoare şi măsuri protective, există modalităţi prin care se poate încetini progresia bolii cardiovasculare şi se poate îmbunătăţi prognoza, sau se reduce riscul apariţiei acesteia.

Rolul sistemului cardiovascular

Inima, venele, arterele şi capilarele noastre sunt cunoscute împreună ca sistem cardiovascular. Sarcina principală a sistemului cardiovascular este esenţială în a ne menţine în viaţă şi sănătoşi; acesta asigură circulaţia sângelui de la inimă la plămâni şi spre restul corpului pentru a-l alimenta cu oxigen. Însă la persoanele cu boală cardiovasculară, corpul nu poate îndeplini aşa cum ar trebui aceste sarcini importante.

Boala cardiovasculară – o privire mai atentă

Termenul de boală cardiovasculară este de fapt greşit: nu este o singură boală, ci mai degrabă un termen colectiv pentru o gamă de boli ce includ hipertensiunea, ateroscleroza, boala cardiacă coronariană şi infarctul. Anumite boli pot apărea mai frecvent decât altele. Boala cardiovasculară poate face ca inima persoanei să nu mai pompeze eficient sângele, valvele cardiace să funcţioneze incorect sau arterele să se îngusteze şi să se rigidizeze. Anumite toxine sau bacterii pot juca de asemenea un rol în afectarea unor părţi ale inimii sau a vaselor sanguine.

De ce pacienţii dializaţi sunt supuşi riscului

Când suferiţi de boală renală cronică sunteţi supuşi unui risc crescut de apariţie a bolii cardiovasculare, motiv pentru care este important să vă îngrijiţi, să mergeţi la doctor şi să urmaţi indicaţiile acestuia. Un motiv pentru riscul crescut este faptul că diabetul şi hipertensiunea, două afecţiuni ce pot afecta vasele sanguine dacă nu sunt controlate, sunt două dintre cauzele principale ale bolii renale cronice. În general, afectarea rinichilor poate cauza hipertensiune, un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Alte complicaţii comune ale bolii renale cronice ce pot de asemenea să contribuie la boala cardiovasculară includ niveluri crescute de homocisteină şi fosfat de calciu precum şi anemia. Pentru că aceste afecţiuni sunt adesea însoţite de boala renală, este foarte important să urmaţi planul de tratament dezvoltat de doctorul dumneavoastră.

Hipertensiunea

Presiunea arterială crescută sau hipertensiunea este adesea numită ucigaşul tăcut. Porecla vine din faptul că multe persoane cu hipertensiune nu au niciun fel de simptome. Două numere definesc valoarea presiunii sanguine: presiunea sistolică, primul număr, care reprezintă presiunea atunci când inima bate, şi presiunea diastolică, al doilea număr, care reprezintă presiunea atunci când inima este în faza de relaxare. La persoanele cu presiune arterială crescută, sângele circulă prin vase cu o forţă prea mare. În timp, acest lucru afectează vasele, generând riscul de infarct sau atac cerebral. Doctorul va verifica periodic tensiunea arterială pentru a se asigura că este în intervalul normal, reducând astfel riscul de complicaţii.

Ateroscleroza, boala coronariană şi infarctul

În termeni populari, ateroscleroza este întărirea arterelor, vasele de sânge ce transportă sângele de la inimă spre restul corpului. Depozitele de grăsime cunoscute ca plachete precum şi depozitele minerale conduc la întârirea arterelor, ceea ce scade fluxul de sânge către inimă. O inimă ce nu are suficient sânge poate produce simptome precum dureri în piept caracteristice unui infarct. Rigidizarea arterelor este principala cauză a bolii coronariene, termen utilizat pentru orice afecţiune în care blocarea sau îngustarea arterelor determină scăderea fluxului sanguin către inimă. Când creierul nu primeşte suficient oxigen sau când un vas de sânge se fisurează poate să apara un atac cerebral, care necesită îngrijire medicală imediată.

Ce cauzează boala cardiovasculară?

La fel ca în situaţia multor alte afecţiuni, cauzele bolii cardiovasculare sunt multiple şi pot varia de la persoană la persoană. Anumiţi factori de risc comuni includ: dieta nesănătoasă, obezitatea, fumatul, stresul şi stilul de viaţă inactiv, motiv pentru care alegerea unui stil de viaţă sănătos este atât de important. Recomandările medicale generale vă ajută să reduceţi riscul de boală cardiovasculară. Acestea includ o alimentaţie echilibrată, hiposodată, scădere în greutate dacă este cazul, renunţarea la fumat, exerciţii fizice şi gestionarea mai bună a stresului. La început poate fi dificil să faceţi aceste schimbări, dar ele sunt bune pentru sistemul cardiovascular, rinichi şi starea generală de sănătate.

Tratament pentru persoanele cu boală renală cronică

Aşa cum am mai menţionat, nefrologul vă poate monitoriza regulat şi poate verifica apariţia semnelor de boală cardiovasculară. Monitorizarea include măsurarea tensiunii arteriale şi analize de sânge pentru depistarea anemiei. Dacă există indicaţii, doctorul va concepe un plan personal de tratament, care poate include medicamente pentru scăderea presiunii arteriale sau a colesterolului. Alte dezechilibre sau deficienţe ce vă supun unui risc crescut de boală cardiovasculară precum nivelurile crescute de calciu sau fosfaţi, vor fi de asemenea evaluate şi tratate. Dacă aveţi şi diabet, menţinerea controlului glicemiei este o parte esenţială a protejării sistemului cardiovascular şi a rinichilor.

Pentru că alimentele consumate zilnic pot avea un efect direct asupra simptomelor bolii cardiovasculare, nefrologul vă poate trimite la un nutriţionist specializat în îngrijirea renală. Conlucrând veţi dezvolta un plan alimentar delicios şi nutritiv ce vă va menţine cât mai sănătos posibil. Reţineţi: respectând recomandările medicului şi nutriţionistului şi având grijă de dumneavoastră puteţi să trăiţi în condiţii bune chiar dacă faceţi dializă şi aveţi şi boală cardiovasculară. Aceste lucruri sunt importante şi pentru a creşte calitatea vieţii.

Dializa şi boala cardivasculară

Pe lângă schimbările în stilul de viaţă, luarea medicamentelor şi respectarea planului nutriţional, anumite tipuri de dializă – dializa cu flux mare sau HDF® cu volume mari, împreună cu managementul fluidelor – s-au dovedit a limita anumite complicaţii asociate cu boala cardiovasculară. Fresenius Medical Care face eforturi pentru a oferi tuturor pacienţilor săi opţiunile de dializă ce reduc dezvoltarea şi progresia bolii. Dacă aveţi întrebări despre situaţia dumneavoastră consultaţi nefrologul la următoarea vizită.