Boala cardiovasculară

Aşa cum probabil ştiţi deja, un număr crescut de pacienţi dializaţi sunt afectaţi de diverse boli ale sistemului cardiovascular. Vestea bună: cu o îngrijire corespunzătoare şi măsuri protective, există modalităţi prin care se poate încetini progresia bolii cardiovasculare şi se poate îmbunătăţi prognoza, sau se reduce riscul apariţiei acesteia.

Boala cardiovasculară – o privire mai atentă

Termenul de boală cardiovasculară este de fapt greşit: nu este o singură boală, ci mai degrabă un termen colectiv pentru o gamă de boli ce includ hipertensiunea, ateroscleroza, boala cardiacă coronariană şi infarctul. Anumite boli pot apărea mai frecvent decât altele. Boala cardiovasculară poate face ca inima persoanei să nu mai pompeze eficient sângele, valvele cardiace să funcţioneze incorect sau arterele să se îngusteze şi să se rigidizeze. Anumite toxine sau bacterii pot juca de asemenea un rol în afectarea unor părţi ale inimii sau a vaselor sanguine.

Hipertensiunea

Presiunea arterială crescută sau hipertensiunea este adesea numită ucigaşul tăcut. Porecla vine din faptul că multe persoane cu hipertensiune nu au niciun fel de simptome. Două numere definesc valoarea presiunii sanguine: presiunea sistolică, primul număr, care reprezintă presiunea atunci când inima bate, şi presiunea diastolică, al doilea număr, care reprezintă presiunea atunci când inima este în faza de relaxare. La persoanele cu presiune arterială crescută, sângele circulă prin vase cu o forţă prea mare. În timp, acest lucru afectează vasele, generând riscul de infarct sau atac cerebral. Doctorul va verifica periodic tensiunea arterială pentru a se asigura că este în intervalul normal, reducând astfel riscul de complicaţii.

Ateroscleroza, boala coronariană şi infarctul

În termeni populari, ateroscleroza este întărirea arterelor, vasele de sânge ce transportă sângele de la inimă spre restul corpului. Depozitele de grăsime cunoscute ca plachete precum şi depozitele minerale conduc la întârirea arterelor, ceea ce scade fluxul de sânge către inimă. O inimă ce nu are suficient sânge poate produce simptome precum dureri în piept caracteristice unui infarct. Rigidizarea arterelor este principala cauză a bolii coronariene, termen utilizat pentru orice afecţiune în care blocarea sau îngustarea arterelor determină scăderea fluxului sanguin către inimă. Când creierul nu primeşte suficient oxigen sau când un vas de sânge se fisurează poate să apara un atac cerebral, care necesită îngrijire medicală imediată.